În urmă cu mai bine de 50 de ani, cu ocazia unei vizite oficiale de stat în SUA, delegația României era înștiințată de americani că în Marea Neagră există uriașe zăcăminte de gaze naturale. La jumătate de secol distanță, în plină criză energetică, aflăm vestea că finalul lui 2022 vine cu primele extracții din „pungile” submarine descoperite. Ca orice veste bună, parcă ne-am bucura, dar cumva nu ne vine să o facem. Situația este una de banc la Radio Erevan – România are gazele, dar nu-s ale ei.
Pentru o țară care are posibilitatea să-și câștige independența energetică, jocul pe care îl face România este de neînțeles. În timp ce marile puteri ale lumii caută să-și întărească acest sector, ducând bătălii grele pentru resurse, România și-a înstrăinat sondele, rafinăriile și zăcămintele de gaze din Marea Neagră. Autosabotajul politicienilor de la București a ajuns să fie decontat azi de toată țara, de la cetățeanul de rând care este cel mai vulnerabil în fața crizei energetice și până la marii consumatori din industrie, obligați să sisteme lucrul din cauza producției reduse de energie.
Americanii îș freacă mâinile
Așadar, vestea începutului de an vine de la Black Sea Oil and Gas (BSOG), care anunță că primii metri cubi de gaz natural din Marea Neagră vor fi extrași până la finalul lui 2022. BSOG a investit mai bine de 600 de milioane de dolari într-o platformă maritimă („Ana”), dar și în sute de kilometri de conducte. „Sunt foarte încântat să pot sta, în sfârșit, aici, în fața a ceva tangibil, platforma de producție gaze «Ana». Poate că în câteva luni vom putea extrage, în cele din urmă, gaz din proiectul nostru”, a declarat Mark Beacom, CEO Bsog.
Gazele din Marea Neagră urmează a fi extrase din două perimetre, „Ana” și „Doina”, de la o adâncime de 70 de metri, iar apoi vor ajunge la stația de tratare de la Vadu printr-o rețea de conducte submarine de 120 de kilometri lungime. Strict statistic, într-o primă fază de producție vor fi extrase până la 10 miliarde de metri cubi de gaze; capacitatea anuală de producţie estimată va fi de 1 miliard de metri cubi de gaze, echivalentul a 10% din consumul României.
Criza din Ucraina are și o altă miză?
Una dintre soluțiile vânturate în spațiul public de experții din energie ar fi ca România să crească redevența pentru gazul pe care americanii se pregătesc să-l extragă din Marea Neagră. Însă nu este sigur că autoritățile iau în calcul și această variantă, una care în mod cert ar crește nemulțumirile corporațiilor.
Ceea ce, totuși, va face Bucureștiul este să achiziționeze, prin compania de stat Romgaz, cota parte de 50% deținută de Exxon în perimetrul Neptun. „Decizia de investiții ne dorim să fie luată de ambii investitori, Romgaz și OMV Petrom, în cursul anului viitor (n.r. – 2023), în așa fel încât în 2026 să avem primele gaze din Marea Neagră, din acel perimetru, intrate în sistemul național de transport”, a precizat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Pe de altă parte, se pune problema dacă nu cumva miza războiului din Ucraina este legată și de controlul asupra platformei maritime a Mării Negre. Moscova exploatează, deja, zăcămintele din zonă prin LukOil (doar una dintre firme) și nu-i exclus să urmărească și alte interese prin declanșarea conflictului cu Kievul.
