În timp ce rachetele rusești lovesc Ucraina și lumea este îngrijorată de escaladarea războiului dincolo de granițele sale, națiunile europene cu o istorie de neangajare militară examinează dacă a sosit momentul să renunțe la neutralitatea lor.
Șase țări din Europa au adoptat această poziție, deși în grade diferite. Finlanda și Suedia au fost neutre în timpul Războiului Rece, dar se înclină spre aderarea la NATO; principiul este înscris în constituțiile Austriei și Maltei; iar Irlanda și Elveția au făcut din aceasta o piatră de temelie a politicii externe.
Dar agresiunea Rusiei accelerează o schimbare a opiniei publice în unele dintre națiuni.
Sondajele efectuate imediat după invazia rusă în Ucraina au constatat că, pentru prima dată, majoritatea finlandezilor și suedezilor susțin aderarea la NATO.
Aproape 48% dintre irlandezi sunt acum în favoarea aderării la alianța vestică și 46% ar vota „da” la orice referendum privind o acțiune a trupelor militare din Irlanda într-o viitoare armată a UE.
Malta, Austria și Elveția nu iau în calcul o schimbare a politicii de neutralitate. Dar Elveția s-a alăturat UE în aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Țara Cantoanelor, cunoscută pentru secretul său bancar, este unul dintre principalele centre globale pentru bogăția oligarhilor ruși.
Cu toate acestea, Berna s-a confruntat cu critici puternice din partea celui mai mare partid politic al țării, SVP populist de dreapta. Unul dintre cei mai influenți agenți de putere ai partidului, miliardarul și parlamentarul Christoph Blocher, a declarat pentru ziarul NZZ că Elveția „devenise parte la război” prin sancțiuni împotriva Rusiei. „Cu cât lucrurile devin mai rele în lume, cu atât neutralitatea este mai importantă”, a spus el.
În Austria, o excepție între națiunile europene în relațiile de prietenie cu Rusia încă din anii 1950, principiul „neutralității permanente” face parte din constituția sa din 1955.
La sfârșitul lunii trecute, a treia formațiune politică din Austria, Partidul populist al Libertății (FPO), care are legături de lungă durată cu regimul președintelui rus Vladimir Putin, a cerut un „plan în cinci puncte” pentru „restabilirea” neutralității austriece, inclusiv renunțarea la sancțiunile UE împotriva Rusiei.
Apropierea geografică de Rusia a dat Suediei și Finlandei un sentiment mai mare de urgență. Ambele țări desfășoară în mod regulat exerciții militare cu NATO și consideră că neutralitatea lor s-a încheiat atunci când au aderat la UE în 1995.
Văd articolul 42.7 din tratatul UE, clauza de apărare reciprocă a blocului, ca o formă mai slabă a articolului 5 al NATO, care prevede că un atacul asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor.
Rusia a amenințat cu „consecințe militare și politice grave” dacă oricare dintre cele două țări se alătură alianței occidentale. Suedia și Finlanda își revizuiesc poziția și ar putea încerca să aplice pentru calitatea de membru în acest an.
Viitoarele decizii ale țărilor neutre – chiar și aflate departe de linia frontului din Ucraina – arată cât de mult s-a schimbat opinia Europei în regândirea pozițiilor de securitate.
