Pe 31 mai, potrivit celui mai recent raport al Agenției Naționale pentru Noi Tehnologii, Energie și Dezvoltare Economică Durabilă (Enea), suma cerută de cetățeni sub forma superbonusului de 110% se ridica la 33,7 miliarde de euro deduceri de la stat.
Cifra depășește alocarea dedicată superbonusului de 110% pentru tot anul 2022. Măsura de eficiență energetică fusese prelungită până la sfârșitul acestui an și până în iunie 2023 pentru locuințe publice, cu excepția altor prelungiri sau, în acest moment, refinanțări.
Fondurile alocate programului, depășite
Fondurile alocate până acum de guvern se opresc la 33,3 miliarde: resursele disponibile nu sunt doar epuizate, ci au fost și depășite, transmite Today.
Ce se va întâmpla în viitor cu stimulentul pentru restructurare? Sunt mulți care cer refinanțarea măsurii, dar premierul Mario Draghi nu a ascuns niciodată că nu privește cu ochi buni subvenția, cel puțin pentru modul în care este structurată în acest moment.
Așteptând să înțeleagă ce va decide guvernul, mulți cetățeni se întreabă ce se întâmplă acum cu cei care au solicitat deja fonduri pentru a efectua lucrări de construcții folosind acest superbonus. A putea finaliza intervențiile deja începute este de o importanță prioritară, nu doar pentru cetățenii care trebuie să plătească pentru lucrări care riscă să rămână neterminate, ci și pentru firmele de construcții implicate. Potrivit calculelor Confederației Naționale a Meșteșugurilor și Întreprinderilor Mici și Mijlocii (Cna), sunt 33.000 de companii care riscă falimentul.
Zeci de mii de companii riscă falimentul
Depășirea fondurilor nu ar trebui să fie o problemă în această etapă, cel puțin pentru continuarea activităților deja în desfășurare, susține un expert citat de Corriere della Sera. Creditul „este scadent integral și va fi pentru toate creditele transferate înainte de oprirea formală a fondurilor noi”. Cu toate acestea, începând cu 1 iulie 2022, creditele pentru consumatorii finali vor fi oprite, astfel că cei care vând, de exemplu, un credit de 100 de euro vor avea rambursați mai puțin de 90.
Concret, motivul se regăsește în mecanismul de reglementare pentru care operatorii de pe piață sunt obligați să aibă o „constrângere de compensare” care îi obligă să dispună de credite fiscale, precum impozitele pe clădiri, care să nu depășească nivelul impozitelor și contribuțiilor plătite de bancă. Astfel, băncile au încetat să mai achiziționeze creditele fiscale care decurg din superbonus.
