15 din cele 27 de state membre UE – România, Grecia, Italia, Belgia, Franţa şi alte 11 state – cer plafonarea preţului la gaze şi solicită acest lucru printr-o scrisoare adresată comisarului european pentru energie Kadri Simson.
Germania se pronunţă împotriva plafonării preţului în întreaga Uniune Europeană. Comisia UE este de acord cu Berlinul: „Mai bine cereți reduceri de la furnizori”. Dar cele 15 țări protestează.
15 țări europene susțin plafonarea prețului la gaze
Fără plafon la prețul gazului, așa cum a solicitat Italia și alte 14 state membre (dar nu și Germania și Țările de Jos), securitatea aprovizionării în Europa ar fi pusă în pericol. Pentru a limita costurile, este mai bine să „contractați furnizori credibili de gaz” pentru a obține reduceri pe termen scurt și pentru a dezvolta „un parteneriat stabil pe termen lung în timpul tranziției energetice”, transmite Comisia Europeană.
Eliminarea plafonului de preț riscă să complice negocierile: „Mai multe țări membre, mulți dintre semnatarii scrisorii” adresate Comisiei Europene prin care se solicită plafonarea prețului gazelor, „devin din ce în ce mai nervoși din cauza faptului că Comisia încă nu a reacționat.”, a declarat un oficial al UE în vederea Consiliului Energetic extraordinar de vineri, 30 septembrie.
„Scrisoarea celor 15 aș spune că a fost făcută pentru a pune presiune asupra Comisiei”, a adăugat el. „În același timp, există țări care se opun” plafonului de preț. Prin urmare, “Pot confirma că multe state membre sunt din ce în ce mai îngrijorate că nu văd un răspuns concret. Dar, în același timp, este și adevărat că nu există o singură voce”, a continuat. „Discuțiile sunt în desfășurare și cred că Comisia trebuie să asculte cu mare atenție ce au de spus miniștrii cu privire la acest aspect, a adăugat el.
Comisia Europeană susține poziția Berlinului
Conform celor reconstruite de Politico, decizia Bruxelles-ului de a nu include plafonul de preț printre propunerile sale ar fi un ajutor pentru Germania, care împreună cu un grup de țări, inclusiv Țările de Jos, Danemarca și Suedia, se opun acestei măsuri. Din punctul de vedere al Berlinului, care se luptă cu întreruperea fluxurilor de gaze din Rusia, fără terminale de gaze naturale lichefiate cu care să înlocuiască lipsurile din Est, și cu Franța care nu poate garanta o cantitate suficientă de energie nucleară, cel mai important lucru în acest moment este garantarea aprovizionărilor: plafonul de preț ar putea determina furnizorii europeni, nu doar Moscova, să-și reducă livrările. Mai bine, prin urmare, prețuri mari, având în vedere și marjele bugetare mari ale Germaniei.
Raționamentul Berlinului este mai mult sau mai puțin același cu cel al celorlalte țări care nu au susținut scrisoarea din Italia, Spania, Franța și Polonia (și din alte 11 state membre) trimisă Comisiei pentru a pune presiune asupra prețurilor gazului. Ceea ce îi unește pe cei care se opun plafonului de preț, spune Politico, este faptul că toate aceste țări au marje bugetare suficient de mari pentru a susține prețuri record la energie. În plus, Țările de Jos și Danemarca au, de asemenea, un interes direct, deoarece sunt exportatori de gaze.
