Uniunea Europeană vrea să facă casele mai eficiente și mai „verzi” pentru a reduce poluarea și a reduce consumul de energie. Acesta este motivul pentru care „Superbonus 2.0” se va aplica doar pentru anumite categorii.
Fără interdicție de vânzare sau închiriere. Va reveni statelor europene să decidă cum să pună în aplicare noile standarde europene privind performanța energetică a locuințelor. Textul aflat încă în discuție la mesele UE (deci nedefinitiv) a făcut obiectul unor dezbateri în presa italiană cu privire la presupusul impact negativ asupra valorii locuințelor și la improbabilele obligații de restructurare ale proprietarilor. Primul mit care trebuie risipit este că toate clădirile aflate în prezent în clasa energetică G vor fi afectate de standardele UE.
Clasele se schimbă
De fapt, propunerea Comisiei Europene prevede o redefinire a claselor energetice care va „muta” doar 15% din clădirile cu cele mai proaste performanțe la scară națională în clasa G. O proporție similară va ajunge în clasa următoare și, conform proiectului de legislație, clădirile rezidențiale ar trebui modernizate pentru a trece de la clasa G la cel puțin F până în 2030 și, prin urmare, de la F la cel puțin E până în 2033. În total, conform previziunilor, clădirile rezidențiale care vor trebui reamenajate în Italia până în 2033 vor fi de la 3,1 la 3,7 milioane dintr-un total de 12,2 milioane de proprietăți pentru uz rezidențial.
Excepții
Directiva propusă prevede, de asemenea, o serie de excepții. „Statele membre – se arată – pot decide să nu aplice standardele minime de performanță energetică” și, prin urmare, ale renovării „clădirilor protejate oficial în virtutea apartenenței lor la anumite zone sau a valorii lor arhitecturale sau istorice specifice”, „clădirilor utilizate ca lăcașuri de cult și pentru desfășurarea activităților religioase”, la „cladiri provizorii cu o perioadă de utilizare de cel mult doi ani, șantiere industriale, ateliere și clădiri agricole nerezidențiale cu nevoi energetice reduse”, la „clădiri de locuit care sunt utilizate mai puțin de patru luni pe an”, și la „clădiri decomandate cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 de metri pătrați”.
Pe scurt, textul „salvează” centrele istorice, casele secundare, micile proprietăți de la țară și multe alte categorii pe care statele membre vor fi libere să le definească într-un mod mai mult sau mai puțin restrictiv. În orice caz, chiar și pentru clădirile care urmează să fie renovate, lucrările de eficiență energetică vor fi cu greu responsabilitatea exclusiv a proprietarilor, potrivit Today.
