Guvernul de la Roma încearcă să găsească soluții la actuala criză energetică. Iar unul dintre obiectivele sale principale este să se concentreze pe forajele în largul mării, între Marea Adriatică și Canalul Sicilian.
Aici se află cel puțin jumătate din rezervele confirmate de hidrocarburi italiene, care ajung la un total de 112 miliarde metri cubi.
S-ar recupera 5% din necesarul anual
Dacă proiectul autorităţilor va avea sorţi de izbândă, atunci ar fi posibilă recuperarea a cel puțin 5% din necesarul anual italian și reducerea în continuare a aprovizionărilor de la Moscova.
Guvernul din Peninsulă își propune ca până la sfârșitul anului 2023 să dubleze producția națională de gaze, care ar putea ajunge la 7-8 miliarde de metri cubi. În anul 2000, între zăcămintele terestre şi cele offshore au fost extraşi peste 13 miliarde de metri cubi.
Europa trece pe energie eoliană
Nu doar Italia încearcă să se descotorosească de dependenţa de gazele ruseşti, ci întreaga Europă a plecat pe această cărare. Șapte țări cu ieşire la Marea Baltică – Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Danemarca – și-au anunțat angajamentul de a crește de șapte ori producția de energie eoliană până în 2030, pentru a elibera nordul Europei de dependența de gazul rusesc.
”Încercarea lui Putin de a ne șantaja cu combustibilii fosili eșuează, accelerăm tranziția verde, ne eliberăm de dependența de combustibilii fosili ruși și accelerăm către surse curate, regenerabile, mai ieftine, către propria noastră energie regenerabilă”, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
