Reducerea drastică a PIB-ului pentru 2022, aceasta este poate una dintre principalele consecințe ale războiului din Ucraina. Raportul de primăvară al Centrului de Studii Confindustria prevede o scădere de cel puțin 2,2 puncte procentuale a creșterii economice față de estimări.
O cifră încă pozitivă, însă, pe care CSC o supune unor condiții stricte: „că războiul se va încheia în iulie sau în orice caz începe să reducă incertitudinea și tensiunile, în special asupra prețurilor la gaze și petrol care vor scădea, rămânând în același timp deasupra nivelurilor de la începutul anului 2021; că este exclusă orice ipoteză de raționalizare a energiei pentru sectorul de producție și, în final, că răspândirea Covid rămâne efectiv controlată”, potrivit ilsole24ore.com.
Nu numai. Confindustria estimează noile date și prin prisma faptului că Italia, în ciuda înrăutățirii situației, „reușește să atingă obiectivele PNRR în intervalul de timp prevăzut, eventual revizuind unele proiecte care ar putea să nu mai fie fezabile”. Schimbarea pozitivă din 2022, remarcă totuși Csc, „se datorează în întregime aceleia deja „achiziționate” la sfârșitul anului 2021 (+ 2,3%) grație revenirii de anul trecut: în primele două trimestre, de fapt, economia Italiei ar intra într-o „recesiune tehnică”, deși de dimensiuni limitate, necompensată pe deplin de redresarea așteptată în a doua jumătate a anului. Creșterea în 2023 a încetinit și ea și s-ar stabili la + 1,6%.
Dacă războiul durează mai mult?
Riscul mai mare, însă, în comparație cu scenariul de bază conturat de Confindustria, ține de ipoteza principală: adică durata limitată a conflictului și principalele sale efecte. De altfel, dacă războiul va continua și dincolo de luna iulie, ar apărea un scenariu „advers”, spun economiștii de la Viale dell’Astronomia: din cauza prețurilor la gaze și petrol care au rămas la nivelurile medii înregistrate în prima lună de război până la sfârșitul anului, „tendința PIB ar fi mai mică cu 0,3% în 2022 și cu încă 0,6% în 2023”.
Totuși, Confindustria examinează și un scenariu mai „sever”, în cazul în care conflictul și efectele acestuia ar dura până la sfârșitul anului 2023. În acest caz, impactul s-ar revărsa aproape în întregime în al doilea an când prețurile la energie și alte mărfuri ar rămâne blocate la niveluri post-invazie: „simularea indică în mod constant că impactul negativ suplimentar asupra PIB-ului este scăzut în 2022, în timp ce în 2023 este de natură să elimine creșterea economică”, se arată în raport.
