AcasăUncategorizedJuriștii europeni dau de pământ cu sancțiunile occidentale: reglementări ambigue, terminologie vagă...

Juriștii europeni dau de pământ cu sancțiunile occidentale: reglementări ambigue, terminologie vagă și încălcarea dreptului la apărare

Reglementările europene ambigue în privința regimului de sancțiuni adoptat împotriva Rusiei sunt rezultatul compromisului dintre state.  Afirmația aparține unui reputat avocat penalist din Germania și a fost făcută în cadrul unei dezbateri juridice la Bruxelles.

Un nou studiu salută sancțiunile occidentale împotriva “agresiunii” Rusiei în Ucraina, dar solicită o “critică constructivă” a eficacității lor actuale. Studiul juridic, semnat de doi avocați experimentați, cu sediul la Berlin, afirmă că sancțiunile, sau “măsurile restrictive”, trebuie salutate, deoarece sunt un instrument “important” și “eficient”. Sancțiunile “trimit un semnal clar de dezaprobare” regimului rus în legătură cu invazia sa în Ucraina, adaugă studiul. Însă autorii spun că există încă “loc de îmbunătățiri” și solicită o revizuire “constructivă” a sancțiunilor actuale, pentru a le face “mai eficiente”.

Lipsă de securitate juridică

Concluziile raportului și sancțiunile actuale împotriva Rusiei au fost dezbătute la 23 martie în cadrul unei conferințe de o zi la Bruxelles, la care au participat în persoană și prin transmisiune în direct aproximativ 170 de experți juridici și politologi. Conferința a fost organizată de NAIMA Strategic Legal Services.

Raportul a fost redactat de Dr. Anna Oehmichen, fondator și avocat la Oehmichen International, o societate de avocatură cu sediul la Berlin, specializată în criminalitatea transfrontalieră, și de Salomé Lemasson, avocat specializat în drept penal. Dr. Oehmichen a declarat că scopul studiului – și al dezbaterii – a fost de a oferi o “critică constructivă” cu privire la modul în care sancțiunile ar putea fi mai eficiente: “Nu solicităm ridicarea sancțiunilor și acest lucru trebuie subliniat. Acestea sunt o idee bună și reprezintă un răspuns mai moderat decât o acțiune militară. Sancțiunile au potențialul de a fi foarte eficiente”.

Raportul, a precizat ea, evidențiază mai multe “aspecte îngrijorătoare” în care există “loc pentru îmbunătățiri”. Acestea, afirmă raportul, includ o potențială “lipsă de securitate juridică”, statul de drept, “natura penală” a sancțiunilor și posibila “discriminare” în aplicarea acestora. În rezumatul raportului se afirmă că “în timp ce măsurile restrictive ar trebui să se refere cumva la presupusa implicare a unei persoane în cauză în criza internațională în cauză sau la comportamentul necorespunzător în cauză, este alarmant faptul că unele dintre dispoziții au ca unic criteriu naționalitatea (rusă) a persoanei în cauză. Utilizarea naționalității ca unic criteriu pentru a justifica restricțiile sectoriale este o pantă periculoasă și alunecoasă care pune în pericol direct însăși existența statului de drept.” Dr. Oehmichen a adăugat că unii dintre “termenii criteriului sunt prea vagi, ceea ce face ca operatorilor europeni să le fie greu să se orienteze printre ei”.
În discursul său de deschidere a conferinței, care a fost, de asemenea, transmis în direct pentru o audiență din întreaga UE, ea a afirmat că sancțiunile au fost puse în aplicare cu o “viteză fără precedent”.

Sancțiuni și pentru membrii de familie. Intervine Curtea Europeană de Justiție

Principala observație ridicată de juriști se referă la criteriile care stau la baza introducerii unei persoane pe o listă de sancțiuni. Articolul  2 din regulamentul 269/2014 dă posibilitatea aplicării sancțiunilor și persoanelor ”asociate” celor care au acțiuni directe de susținere a unor politici de genul celei care pune în pericol integritatera Ucrainei. Fiind extrem de vag acest articol a fost nevoie de o interpretare din partea Curții Europene de Justiție care a statuat că, de exemplu, ”a fi membru de familie nu este suficient pentru a fi catalogat ca și asociat în sensul acestui articol”. De obicei,  în drept, când există terminologie vagă, spun experții, intervine jurisprudența care clarifică lucrurile, numai că în cazul sancțiunilor există extrem de puține surse care să ajute la interpretare.

Mai mult, caracterul vag al normelor privind sancțiunile a determinat multi avocați să renunțe la reprezentarea unor clienți pentru a nu fi chiar ei în situația de a fi încălcat sancțiunile, fapt care conduce la observația potrivit căreia aceste norme încalcă dreptul la apărare. De asemenea,  una din execepțiile de la regimul sancționatoriu se referă la derogarea care poate fi acordată de state. Însă condițiile care stau la baza acordării derogării nu sunt publice. Singura cale, potrivit juriștilor,  de a afla care sunt condițiile unei derogări este ca o entitate să solicite acest lucru. Dar, în general, statele se tem să acorde derogări.

Sancțiuni de natură administrativă, cu caracter penal

 O altă chestiune sensibilă ridicată de avocații penaliști prezenți la conferința de la Bruxelles se referă la caracterul unora dintre sancțiuni. Unele dintre sancțiuni care, deși sunt de natură administrativă (de exemplu înghețarea activelor), au de fapt efectele unor pedepse cu caracter penal, fiind sancționate ca atare. Acest fapt încalcă chiar jurisprudența Curții Europeane a Drepturilor Omului ( Curtea nu a inclus în categoria infracțiunilor acțiunile politice). În plus, aceste sancțiuni sunt vagi  sub aspectul temporal, în condițiile în care o sancțiune administrativă se instituie pentru o anumită perioadă de timp clar stabilită. În acest caz sancțiunea este ”până la sfârșitul razboiului”, deci nu există nicio definire clară a întinderii în timp a sancțiunii. De aceea, se consideră că o măsură administrativă devine astfel una cu caracter penal.

În acest context ar fi necesar ca pentru aplicarea unei asemenea sancțiuni să fie nevoie de existența unei acuzatii penale, persoana în cauză ar trebui informată în legatură cu acuzațiile care i se aduc, ar trebui audiată înainte ca sancțiunea să-i fie aplicată, au conchis avocații.

100 views

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata să citești

Ultimele știri

Italia, restanţieră de top la implementarea măsurilor anti-poluare

Germania și Italia au restanță la climă. Cele două țări sunt cel mai departe de obiectivele climatice ale UE, potrivit unui studiu al T&E,...

Cât câştigă un taximetrist în Italia. Şi în România poţi face banii ăștia!

Costul licențelor de taxi constituie o povară semnificativă pentru taximetriști, variind între 70.000 și 150.000 de euro în orașe precum Roma, Milano și Bologna. Asta...