Format ca stat în granițele sale actuale în 1924, Uzbekistanul și-a dobândit independența în 1991, fapt care ar putea să ne ducă cu gândul la un stat relativ tânăr, însă o abordare de acest fel ar fi totuși destul de simplistă având în vedere istoria bogată a acestei țări care coboară adânc în timp, până în preistorie.
Unii istorici dar și o serie de studii genetice sugerează că Asia Centrală ar fi putut fi punctul de radiație pentru oamenii moderni după ce au părăsit Africa, cu aproximativ 100.000 de ani în urmă. Validă sau nu această ipoteză, certitudinile istorice indică faptul că zona în care se găsește astăzi actualul stat Uzbekistan, este locuită de cel puțin 6000 de ani.
Populație tânără
Evoluția zonei a fost definită de evenimente esențiale dar și și personalități marcante ale istoriei lumii. Astfel, teritoriul Uzbekistanului de azi a fost martorul prezenței civilizațiilor Sogdiana, Bactria și Khwarezm, cuceririi Imperiului Sogdian de către Alexandru cel Mare, eliminării dominației eleniste asupra Asiei Centrale, cuceririi arabe, invaziei hoardelor mongole ale lui Genghis Khan, apariției și ulterior căderii Timuridelor, ocupației ruse și apoi perioadei sovietice. Simpla evocare a acestei succesiuni de evenimente istorice arată complexitatea a ceea ce însemnă astăzi Uzbekistanul sub aspect social, economic, cultural și etnic.
În acest context, Uzbekistanul tinde să devină azi o destinație turistică extrem de atractivă pentru europeni, dat fiind faptul că țara deține un patrimoniu cultural și arhitectural deosebit, iar la tot pasul turiștii întâlnesc monumente impunătoare, minarete minuțios sculptate, orașe antice intrate în Patrimoniul UNESCO și multe alte asemenea atracții turistice.
Populația statului uzbek este de aproximativ 31,3 milioane de locuitori, majoritatea fiind uzbeci 83.8%, dar există și o serie de minorități tajici, kazaci și ruși, iar limba oficială a țării este uzbecă, o limbă turcă, având legături strânse cu alte limbi vorbite în Asia Centrală.
Ceea ce atrage atenția însă, este tinerețea populației. Aproape 23% din totalul populației Uzbekistan-ului având vârsta de până în 14 ani. Poate și de aceea statul uzbek aloca 8% din PIB învățământului, ceea ce, trebui să recunoaștem, nu este puțin lucru, iar în acest context, rata de alfabetizare este de 99%.
Locuri autentice, nealterate de turismul de masă
În ultimii ani și românii au descoperit această locație pe harta turistică a lumii, agențiile de turism oferind tururi turistice extinse în Uzbekistan. Oamenii apreciază faptul că zona nu a fost afectată de turismul de masă, ceea ce o face să își păstrează autenticitatea, iar ospitalitatea localnicilor care se bucură din suflet la orice interacțiune cu străinii care vin să le descopere țara, contribuie la decizia alegerii acestei țări ca destinație pentru petrecerea unui sejur. Iar, turiștii români au ce să facă în Uzbekistan.
Celebrul Drum al Mătăsii, care se întinde din China până în Turcia, și-a lăsat serios amprenta și asupra teritoriului Uzbekistan-ului, aici existând 3 dintre cele mai importante orașe de pe această rută istorică: Khiva, Samarkand și Bukhara. Arhitectura islamică a fost minuțios renovată și în prezent domină peisajul urban, devenind rapid o importantă atracție turistică.
În privința infrastructurii turistice, țara nu impresionează prin hoteluri de 5 stele, ci mai degrabă prin locurile unice, de tipul madrase (școli religioase) transformate în camere de oaspeți, ori iurte sau corturi folosite de nomazii de pe aceste meleaguri. O astfel de cazare ajută turistul să înțeleagă mai bine cultura din Uzbekistan și să se conecteze cu localnicii, practicându-se astfel un turism sustenabil care susține economia locală.
Turiștii, cuceriți de gastronomie
În condițiile în care Uzbekistanul a început să își dezvolte puternic turismul, tara este o destinație turistică nouă pentru călătorii din întreaga lume, iar turiștii sunt văzuți ca oaspeți de onoare în țară, localnicii fiind extrem de primitori, zâmbitori și dornici să-și exerseze engleza cu vizitatorii.
Unul dintre punctele forte ale turismului uzbek este gastronomia. Aceasta cucerește turiștii prin simplitatea, dar și prin savoarea preparatelor, gătite cu multă dragoste de localnici după rețete moștenite de la străbuni. Majoritatea rețetelor includ carne de vită, uzbekii fiind prin tradiție un popor de păstori de vite. Mesele au adesea mai multe feluri de mâncare, începând cu salate și continuând cu supe, fel principal și desert, așa că din acest punct de vedere există garanția unui sejur reușit.
Când vine vorba despre ce ar putea face turiștii în Uzbekistan, oferta poate fi extrem de bogată, putând include vizite la moschei sau la bazarurile pline de viață din orașele de pe Drumul Mătăsii ori din zona Lacului Aral. La acestea se adaugă ca un bonus, o zonă montană pitorească. Așadar există toate condițiile pentru ca turistul român să se orienteze către această zonă a lumii.
Întărirea relațiilor cu România
În ceea ce privește relațiile României cu Uzbekistanul, este de remarcat faptul că România a recunoscut independența de stat a Republicii Uzbekistan în decembrie 1991, iar din 6 octombrie 1995, România şi Republica Uzbekistan au stabilit relații diplomatice, țara noastră având la Tașkent o misiune diplomatică la nivel de ambasadă.
Un moment extrem de important al relațiilor dintre România Uzbekistan s-a derulat în 2019, atunci când, sub egida Președinției rotative a României la Consiliul UE, la s-a desfășurat la București, Conferința la nivel înalt privind Asia Centrală – Conectivitate pentru dezvoltare durabilă. Reuniunea a fost menită să evidențieze unul dintre obiectivele cheie ale noii Strategii UE pentru Asia Centrală și să capitalizeze importanța Asiei Centrale din perspectiva Strategiei UE privind conectivitatea Europa – Asia.
Este clar că în ceea ce privește relațiile economice dar și interesele geostrategice ale României, țara noastră are nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uzbekistanul. Statul uzbec are potențialul de a deveni unul dintre partenerii importanți ai României în Asia Centrală, inclusiv prin întărirea legăturilor comerciale.
Domeniile în care cele două țări pot colabora sunt multiple și pot exista suficiente aspecte în care ne-am putea inspira de la partenerii uzbeci. Să ne gândim doar la modul în care înțeleg uzbecii să vândă prin turism frumusețile naturii meleagurilor lor, tradițiile și obiceiurile specifice. De asemenea, este extrem de interesantă și decizia statului uzbec de a aloca 8% din PIB pentru sistemul național de educație.
Uzbekistanul tinde să devină astăzi nu numai o atracție turistică importantă pentru români, însă este și un partener extrem de important pentru România în contextul întăririi securității energetice europene, axată pe diversificarea surselor şi traseelor energetice spre Europa, iar fructificarea oportunităților pe care le oferă dezvoltarea parteneriatului cu Uzbakistanul este o prioritate a diplomației noastre.