Sunt cinci întrebările la care trebuie să se răspundă DA sau NU pe 12 iunie 2022 – de la ora 7.00 la 23.00 – data Referendumului pentru Justiție in Italia. Se va decide referitor la Legea Severino, separarea carierelor in magistraturã, reforma Csm, arestul preventiv şi evaluarea echitabilă a magistraților.
Duminicã 12 iunie 2022, cetățenii italieni sunt aşteptați la urnele de vot pentru alegerile administrative dar şi pentru Referendumul în 5 puncte, prin care se doreşte să se aducă anumite modificări în Justiție. Cele cinci întrebări includ: Reforma Csm (Curtea superioarã a magistraturii), evaluarea echitabilă a magistraților, separarea carierelor între judecători şi procurori, limitarea abuzurilor ce privesc arestarea preventivă şi abolirea legii Severino.
Lega Nord si Partidul Radical au fost cei care au inițiat adunarea de semnături pentru prezentul Referendum, urmați îndeaproape în acest demers de celelalte partide. Practic toate marile partide italiene s-au poziționat pentru DA, sau pentru NU.
Forza Italia, Lega Nord şi Italia Viva vor vota DA la Referendumul din 12 Iunie
Lega Nord este promotorul acestei inițiative, dupa ce in vară a adunat o mulțime de semnãturi. Pe de altă parte, Berlusconi a cerut insistent alor sãi să meargă la vot. Forza Italia de altfel, a avut dintodeauna o linie garantistă in materie de justiție şi aşa cum a subliniat însuşi Berlusconi, aceste referendumuri sunt esențiale pentru demararea unui proces de reformã. Fostul Preşedinte de Consiliu a atacat in repetate rânduri sistemul judiciar italian si a avut dintotdeauna rezerve vis-a-vis de reforma Cartabia.
Tot DA va vota la Referendum si Carlo Calenda preşedintele partidului “Azione”.
Cine va vota NU la Referendumul din 12 Iunie 2022?
Singurul mare partid italian care este ferm determinat să voteze NU la toate cele 5 întrebări ale Referendumului, este Movimento 5 Stelle, care prin preşedintele Giuseppe Conte a declarat că: “Oferă o viziune parțială şi cu siguranță nu sunt potrivite pentru a îmbunătãții serviciul”.
Pe de altă parte Partidul Giorgiei Meloni, Fratelli d’Italia, şi-a exprimat perplexitatea referitor la unele întrebări, în timp ce față de altele a avut o oarecare deschidere. Giorgia Meloni a declarat că este in favoarea separãrii carierelor in magistratură, în schimb s-a declarat împotriva limitării arestării preventive şi împotriva abolirii legii Severino.
Partidul Democrat lasă alegătorilor săi, libertatea de decizie
Dupã pãrerea lui Enrico Letta, Secretarul Partidului Democrat – care este împotrivă – acest Referendum în 5 puncte: “Ar deschide mai multe probleme decat ar putea să rezolve”, cu toate cã alți colegi de-ai lui şi-au exprimat pãreri diferite…..În concluzie, Letta a declarat cã lasã libertatea fiecãruia de a vota cum crede pentru cã: “Nu suntem într-o cazarmă”, a încheiat acesta.
Cum se va vota la Referendumul din 12 Iunie ?
În general, dacă se doreşte schimbarea legii actuale, ar trebui sã se rãspundă afirmativ la toate cele 5 întrebări. Dacă nu se doreşte nici o schimbare, votul trebuie să fie negativ la toate cele 5 întrebări. Cu toate acestea se poate rãspunde chiar şi numai la o singură întrebare din cele 5 ale Referendumului.
Care sunt întrebarile?
Prima întrebare: Imposibilitatea de a candida pentru politicienii condamnați
În Italia cine este condamnat definitiv pentru fapte penale grave, nu poate candida la alegeri. Dacă va castiga DA, imposibilitatea de a candida pentru condamnații definitiv cât şi suspendarea celor alesi , nu vor mai fi automate ci vor fi decise de un judecator caz dupa caz.
Cei care sunt pentru NU, subliniazã faptul că dacă această legge va fi abolită, parlamentarii, primarii şi administratorii publici, condamnați pentru mafie, corupție, estorcare sau delapidare vor putea sã recandideze şi vor putea avea din nou funcții publice
A doua întrebare: Limitarea mãsurilor de arest preventiv
Mãsurile de arest preventiv se pot desfãşura în 3 feluri: la închisoare, arest la domiciliu sau interdicția de a părăsi țara. Acestea se aplică în trei cazuri: Existența pericolului de fugã a persoanei în cauză, pericolul alterării probelor incriminante, sau pericolul repetãrii crimei comise de către persoana urmăritã
Dacã câştigã DA, va fi eliminat articolul de lege referitor la: “pericolul repetãrii crimei”, celelalte două rămânând valabile. Cine este pentru DA, susține că practicarea incondiționată a arestului preventiv, duce automat la violarea principiului prezumției de nevinovãție, aducând ca o confirmare în plus, faptul că un sfert din detinuții din închisori, in Italia, se aflã dupã gratii din cauza excesului aplicării legii “arestului preventiv”.
Cine este pentru NU, susține că odatã cu schimbarea legii, va fi foarte greu sã poatã fi aplicate masurile preventive pentru crime grave, cum ar fi corupția, stalking-ul, extorsiunea, furtul şi jaful.
A treia intrebare: Separarea carierelor in Justiție
În Italia, de-a lungul vieții, magistratii pot trece de mai multe ori, de la rolul de procuror la cel de judecator şi invers.
Dacă castigă DA, magistrații vor fi obligați sã decidã la începutul carierei dacă vor sa fie judecatori sau procurori şi să menținã acest rol de-a lungul întregii cariere în magistraturã.
Cine este pentru NU, consideră cã astfel procurorii vor putea fi supuşi unui control excesiv de cãtre Guvern, devenind cu timpul un fel de “avocați” ai majoritãții care controleazã executivul.
A patra întrebare: Alegerea Consiliului Superior al Magistraturii
În prezent, pentru a putea candida la Csm, trebuiesc depuse 23 de semnături din partea altor magistrați în favoarea celui care candideazã.
Dacã va câstiga DA, nu va ma fi nevoie de aceste semnãturi ci se va putea prezenta direct propria candidatură pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Cine este pentru NU, afirmã cã această reformă nu ar elimina puterea şi influența diferitelor curente politice în alegerea magistraților pentru şefia Csm-ului.
A cincia întrebare: Evaluarea magistraților
În Italia, magistrații sunt supuşi unei evaluări referitoare la activitatea întreprinsã, din 4 in 4 ani de catre o comisie formatã din organe care Compun Consiliul Superior al Magistraturii si Consiliul director al Curții de Casație. Pe lângã magistrații, din aceastã comisie mai fac parte avocați şi profesori universitari. Cu toate acestea, doar magistrații pot vota pentru evaluarea profesionalã a colegilor lor magistrati.
Daca castigã DA, avocații şi profesorii universitari vor avea dreptul de a vota pentru evaluarea profesionalã a magistraților.
Cine este pentru NU, considerã că avocații de rol nu pot da o evaluare a activitãții magistraților atâta timp cât în procese, procurorii reprezintã contrapartea avocaților. În acelaşi timp un judeçcător ar putea fi influențat în a da un verdict dacã se aflã în fața unui avocat care a participat la evaluarea sa profesionalã.
Vom urmãri cu interes acest Referendum ce se anunțã a fi un moment important, de cotiturã pentru justiția italianã. Conflictul de interese nu ar trebui să existe nicãieri dar mai ales in justiție, iar procesele ar trebui soluționate într-un timp dacă nu scurt, mãcar “decent”, pentru cã pe lângã stresul la care sunt supuse pãrțile în cauzã datoritã unui proces “infinit”, la toate cheltuielile, contribuie – nu doar marginal – şi plãtitorul de taxe la stat. Fãrã voia lui, bineînțeles!
