Pe măsură ce guvernele din Europa își măresc bugetele de apărare ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina, se lansează o cursă pentru a determina cine va beneficia de miliardele de euro suplimentare care sunt puse brusc la bătaie într-un nou plan de coordonare a creșterii cheltuielilor militare între membrii UE.
În multe cazuri, strategia se reduce la o întrebare simplă: cumpărați american sau european?
Deși au insistat că UE rămâne deschisă „concurenței globale”, oficialii au precizat că un pachet de propuneri ale Comisiei Europene privind investițiile în domeniul apărării este, de asemenea, menit să încline balanța în favoarea „industriilor autohtone”.
Prezentând planul la Bruxelles, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a remarcat că Europa cumpără aproximativ 60% din capacitățile sale militare din afara blocului, declarând: “Este prea mult. Trebuie să ne reducem dependența față de lumea exterioară”.
Mai nuanțat, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, apreciază că “trebuie să ne asigurăm că aceste investiții, finanțate de contribuabilii europeni ar trebui să fie în primul rând în beneficiul industriei europene ori de câte ori acest lucru este posibil”.
Ideea este ca țările să investească “împreună”, “mai bine” și “european”.Dar planul, notează Politico, s-ar putea confrunta cu cel mai dur test în rândul guvernelor statelor membre ale UE, dintre care unele au fost reticente față de astfel de propuneri în trecut, considerând că sunt concepute în principal pentru a stimula industria de apărare a Franței – cea mai mare din blocul comunitar – și a da apă la moară campaniei președintelui francez Emmanuel Macron pentru “autonomia strategică” europeană.
De asemenea, o altă întrebare este cât de mult din banii europeni se vor duce către uriașele companii din SUA, mai ales că multe guverne văd în achiziția de armament american o protecție militară întărită de la Washington.
Deși tratatele UE interzic blocului să-și folosească bugetul pentru operațiuni militare, oficialii insistă asupra faptului că propunerea este solidă din punct de vedere juridic, deoarece se concentrează pe aspecte precum achizițiile publice și dezvoltarea industrială.
Banii vor curge din bugetele naționale
Comisia propune 500 de milioane de euro pe o perioadă de doi ani pentru a sprijini astfel de achiziții comune de arme, solicitând totodată Băncii Europene de Investiții să își consolideze sprijinul pentru industria de apărare de pe continent.Această cifră, au remarcat diplomații, este foarte mică în comparație cu nivelul de ambiție. Un singur avion de vânătoare francez Dassault Rafale, de exemplu, costă aproximativ 115 milioane de dolari.
Bruxelles insistă că programul este doar un proiect pilot și speră că finanțarea sa ar putea fi majorată în viitorul apropiat.
Dar se pare că vor fi destui bani care vor curge din bugetele naționale. Războiul a determinat multe guverne din UE să anunțe creșterea cheltuielilor pentru apărare, care se ridică la 200 de miliarde de euro în plus “în anii următori”, potrivit Comisiei.
În plus, multe guverne din UE – în special din Europa de Est – și-au trimis stocurile de armament din epoca sovietică în Ucraina, ceea ce înseamnă că acum sunt pe piață pentru a-și reface arsenalele cu arme și echipamente moderne.
Cu toate acestea, mulți oficiali au subliniat că, în lipsa unei politici externe comune, libertatea de a acționa din punct de vedere militar rămâne în mare parte teoretică pentru UE.
“Construirea unei apărări comune trebuie să fie însoțită de o politică externă unită, precum și de mecanisme eficiente de luare a deciziilor”, a declarat recent premierul italian Mario Draghi în fața Parlamentului European.
