Drumul spre găsirea unui nou preşedinte este pavat cu eşecuri, în Italia. A patra rundă de vot din Parlamentul Italiei pentru desemnarea viitorului președinte al țării a eșuat joi, 27 ianuarie.
Marii electori de dreapta s-au abţinut, în timp ce cei de stânga au depus buletine de vot necompletate în al patrulea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui republicii, vot organizat de la începutul acestei săptămâni în Camera Deputaţilor.
Continuă tururile de scrutin
În primele trei runde, un candidat trebuie să întrunească două treimi din voturi pentru a fi ales. Începând cu runda a patra este suficientă majoritatea simplă. Astfel a rămas ca italienii să organizeze un nou tur de scrutin.
Nicio formaţiune nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament, dar toate partidele, cu excepţia celui de extremă dreapta Fratelli d’Italia, participă la coaliţia guvernamentală condusă de Mario Draghi.
Preşedintele Italiei are un mandat de 7 ani
Preşedintele Italiei este ales pentru un mandat de şapte ani, prin vot indirect, de către o adunare formată din membrii celor două camere ale parlamentului (629 de deputaţi şi 321 de senatori) şi din delegaţi din partea regiunilor.
Preşedintele, în calitate de şef al statului şi garant al Constituţiei, numeşte şeful guvernului şi, la propunerea acestuia, miniştrii. El are puterea de a dizolva Parlamentul şi, eventual, de a retrimite legile în faţa acestuia atunci când acestea sunt prezentate pentru promulgare.
Prezidează Consiliul Suprem al Magistraturii, numeşte o treime din membrii Curţii Constituţionale şi are dreptul de a graţia. Preşedintele trebuie să fie cetăţean italian şi să aibă cel puţin 50 de ani.