Alianța anti-imigrație de dreapta din Italia s-a clasat pe primul loc la alegerile din 25 septembrie. Dar ce anume intenționează să facă aceste partide odată ce ajung la guvern și cum i-ar afecta politicile pe rezidenții străini?
Dacă ați urmărit știrile despre alegerile din Italia în ultimele zile, veți ști că alianța de dreapta condusă de partidul de extremă dreapta Fratelli d’Italia, sub Giorgia Meloni, a triumfat și pare să formeze un nou guvern în următoarele săptămâni sau luni.
Alianța de dreapta condusă de Giorgia Meloni câștigă alegerile în Italia
Această coaliție de partide conduse de Frații post-fasciști ai Italiei (Fratelli d’Italia, sau FdI), împreună cu Liga populistă de extremă dreapta, condusă de Matteo Salvini, și Forza Italia, conservatoare, a lui Silvio Berlusconi, a câștigat aproximativ 45% din voturi.
În calitate de lider al partidului care a obținut cele mai multe voturi – aproximativ 26% – liderul FdI, Giorgia Meloni, este pe cale să devină următorul prim-ministru al Italiei. Și prima femeie din Italia care obține această funcție.
Deși sunt adesea descriși ca o coaliție de „centru-dreapta” în mass-media italiană, cel puțin două dintre aceste partide au politici care înclină puternic spre extrema dreaptă – în special când vine vorba de imigrație, pe care o tratează ca pe o chestiune de securitate națională.
Giorgia Meloni și puternicele mesaje antimigraţie
Liderul Ligii Matteo Salvini, binecunoscut pentru atitudinea sa populistă, anti-imigrație, dorește să revină la postul său anterior de ministru de interne dacă blocul de dreapta va prelua puterea, ceea ce înseamnă că partidul său ar avea cea mai mare influență asupra politicilor care îi afectează pe cetățenii străini care locuiesc în Italia. Și pe români, evident.
Partidul său promovează o linie dură împotriva „imigrației ilegale”, cu o campanie axată pe stoparea sosirilor de migranți pe mare din țările din nordul Africii. Dar Liga are, de asemenea, o istorie de a face viața mai dificilă imigranților și refugiaților.
Salvini a fost ministru de interne între iunie 2018 și septembrie 2019, timp în care a adoptat un „decret de securitate” (denumit adesea „Decretul Salvini”) care a desființat statutul de protecție umanitară al țării pentru migranți și a împiedicat solicitanții de azil să acceseze centrele de primire.
Decretul a făcut, de asemenea, cererea pentru cetățenia italiană un proces mai dificil și mai incert și a făcut mai ușor pentru stat să elimine cetățenia italiană celor naturalizați. Acest decret a fost revizuit și atenuat în 2020 odată cu adoptarea unei noi legi de către guvernul de coaliție aflat la putere.
Criza refugiaților, o problemă de securitate?
Blocul de dreapta a indicat că intenționează să readucă decretul, cu agenda de imigrație a coaliției în manifestul său electoral comun constând dintr-o serie de declarații, în mare parte vagi, potrivit thelocal.it.
Pe tema imigrației, manifestul se angajează, de asemenea, că părțile vor:
„Combate imigrația ilegală și asigură gestionarea ordonată a imigrației legale;
Promovarea incluziunii sociale și profesionale a imigranților legali;
Apărarea frontierelor naționale și europene așa cum a solicitat UE prin noul pact privind migrația și azilul, cu controlul frontierelor și blocarea debarcărilor de comun acord cu autoritățile nord-africane, pentru prevenirea traficului de ființe umane;
Crearea de centre în țările non-europene, gestionate de Uniunea Europeană, pentru evaluarea cererilor de azil.”
Aceste angajamente au fost rezumate de liderul FdI, Giorgia Meloni, într-o dezbatere cu liderul de centru-stânga Enrico Letta. Meloni a spus că Europa ar trebui să încheie un acord cu guvernele nord-africane pentru a-și păstra cetățenii acasă și pentru a deschide centre locale pentru cererile de refugiați. Ziarul italian Corriere della Sera a remarcat că Meloni a apărut „mai precaută decât de obicei cu privire la problema migrației” în dezbaterea televizată preelectorală.
Letta a subliniat că liderul FdI nu mai folosește termenul de „blocadă navală” – lucru pe care l-a cerut în mod repetat în postările de pe rețelele de socializare. El a remarcat că Meloni a tăcut, de asemenea, cu privire la tactica preferată a partenerului ei de coaliție Salvini de a bloca bărcile de salvare și de a refuza să le permită să debarce.
Deși pare probabil că revenirea Ligii la putere ar însemna revenirea unor astfel de politici în temeiul noilor decrete de securitate, nu există nimic în manifest sau dezbatere de până acum care să ofere informații mai concrete despre planurile lor sau despre modul în care partidele ar trata migranții legali.
Și este de remarcat, de asemenea, că puterea pe care o va avea noul guvern pentru a pune în aplicare aceste politici va depinde în mare măsură de mărimea majorității sale.
Economie și probleme sociale
Bineînțeles, nu este vorba doar de imigrație când vine vorba de impactul rezultatului asupra vieții rezidenților străini – mult va depinde de economie.
Programul convenit în prealabil de coaliție spune că Italia ar trebui să folosească pe deplin cele aproape 200 de miliarde de euro care i-au fost alocate în cadrul planului de redresare post-pandemie al UE.
Dar vorbește despre schimbarea acordului cu Bruxelles-ul, care necesită reforme structurale majore în schimbul banilor. Se spune că sunt „condiții schimbate”, observând costurile în creștere ale energiei și materiilor prime.
Solicită, de asemenea, o reducere a sarcinii fiscale pentru familii, întreprinderi și lucrători independenți, inclusiv un impozit unic pentru aceștia din urmă, fără a oferi niciun detaliu.
Venitul de cetățenie, o indemnizație de șomaj introdusă în cadrul Mișcare cinci stele, va fi desființat. Programul solicită, de asemenea, o reevaluare a pensiei minime, a plăților sociale și de invaliditate. Pe măsură ce inflația crește, există și promisiunea de a proteja puterea de cumpărare a familiilor, a lucrătorilor și a pensionarilor și de a reduce TVA-ul la produsele energetice.
