Pătlagina este una din cele mai prețuite plante în mediul monahal. Călugării folosesc deseori siropul și ceaiul de pătlagină atunci când se confruntă cu afecțiuni respiratorii sau boli de plămâni. În medicina tradițională, preparatele din pătlagină sunt utilizate în laringită, tuse expectorantă, faringită, bronșită.
Frunzele plantei se pot întrebuința și extern, ajutând la tratarea rănilor deschis, a ulcerațiilor, abceselor și infecțiilor pielii.
Ceai de pătlagină – rețetă mănăstirească Ingrediente 1 mână de frunze uscate de pătlagină 500 ml de apă Mod de preparare Se pune apa într-un ibric. Se adaugă frunzele de pătlagină mărunțite între degete. Se pune vasul pe foc și se lasă să fiarbă la temperatură scăzută timp de 30 de minute.
Acest mod de preparare este cunoscut sub numele de „decoct” sau fiertură.
Se completează cu cantitatea de apă care s-a evaporat. Ceaiul se aduce din nou la punctul de fierbere, se lasă puțin, apoi se ia de pe foc. Se strecoară printr-o bucată de tifon umezit. Ceaiul obținut se mai lasă să stea sub capac până se răcorește. Cantitatea rezultată se administrează în cursul unei zilei, cu înghițituri mici.
Pătlagina în medicina tradițională
Pătlagina este folosită în scop terapeutic încă din antichitate, sub formă de comprese, ceai, sirop, unguent, gargară, clisme, supozitoare vaginale, picături de ochi și nas. Conține compuși volatili, triterpenoide, acizi folici, flavonoide, polizaharide, lipide, acid cafeic. Studiile au demonstrat că pătlagina are proprietăți antitusive, antipiretice, antiinfecțioase, antiinflamatoare, diuretice, laxative, astringente, antihemoragice și analgezice.
În medicina tradițională persană, pătlagina are utilizări diverse: Neurologice – epilepsie, dureri nervoase. Bucale – dureri de dinți, , halenă, leziuni orale, afte bucale, gingivită, amigdalită. Pulmonare – tuse, astm, tuberculoză, hemoptizie, leziuni pulmonare.
Gastrointestinale – sângerări la nivelul tractului gastrointestinal inferior, dizenterie, constipație, hemoroizi, dureri de stomac, ulcere intestinale, dispepsie, constipație.
Hepatice, splenice – obstrucții ale ficatului și splinei; pentru tonifierea funcțiilor hepatice.
Urogenitale – negi uterini, ulcerații uterine, menometroragie, polimenoree, retenție urinară, hematurie, dureri renale și vezicale.
Dermatologice – răni adânci, răni purulente, răni cronice, progresive, răni maligne, arsuri provocate de foc, bășici, prurit, fistule, urticarie, ulcerații ale pielii, inflamații.
Pătlagina în medicina modernă
Cercetările științifice au confirmat multe din utilizările sale populare. Pătlagina are o activitate imunomodulatoare. Extractele în apă fierbinte ameliorează leucemia, carcinomul și infecțiile virale. boala inflamatorie intestinală ulcere gastrice afecțiuni alergice respiratorii infecții pneumococice (la șoareci) bronșită cronică pietre urinare ateroscleroză colesterol crescut glicemie mărită complicațiile diabetului infecții virale, bacteriene, antifungice Doza recomandată este de 3-5 g de pulbere de pătlagină, de 1-3 ori pe zi. Sub formă de infuzie, doza indicată este de 150 ml, de 3-4 ori pe zi. Pătlagina administrată în cantități mari poate cauza șoc anafilactic sever.
Sfaturile de sănătate sunt oferite de lataifas.ro
