Cu ajutorul unei baze de date uriașe, Comisia Europeană intenționează să introducă un sistem internațional de recunoaștere facială menit a ușura schimbul de informații între polițiștii din spațiul comunitar. Deocamdată, numai suspecții sau infractorii condamnați vor ajunge în această bază de date, aviz șuților și găinarilor care-și fac veacul (și) prin Italia. Cu toate acestea, controversatul proiect a stârnit interesul organizațiilor pentru drepturile omului, care văd cum UE pregătește terenul pentru introducerea scoringului social, made in China.
Noua bază de date comună este menită să o dezvolte pe cea deja existentă, care a fost lansată în 2005 de șapte țări europene – Franța, Belgia, Germania, Spania, Luxemburg, Olanda și Austria.
Baza va avea dosare centralizate ale profilurilor de identitate (amprente digitale, date ADN și informații privind proprietarii de vehicule), în scopuri polițienești. Și nu numai?!
Supraveghere fără frontiere
Colegii de la publicația Wired scriu că parlamentarii europeni sunt pe cale să introducă o lege ca prevede că milioane de fotografii ale cetățenilor UE vor fi stocate în această bază de date.
Legea a primit numele PR XVM II, iar rolul ei este de a creșet semnificativ cantitatea de informații care pot fi partajate (de la fotografii la date despre permisul de conducere). Europarlamentarii spun că asta va permite polițiștilor din UE să coopereze îndeaproape și că Europol va avea „un rol mai puternic” în combaterea criminalității.
Deoarece recunoașterea facială în timp real nu este, încă, legală în Europa, polițiștii vor putea utiliza această bază de date doar pentru a identifica în mod retroactiv persoanele suspecte. Concret, vor avea voie să compare imagini statice de pe camerele de supraveghere video/ fotografii de pe rețelele de socializare sau de pe telefonul unei victime cu fotografii de identitate păstrate în această bază de date.
Teama că toți vom ajunge într-o bază de date
Eficacitatea tehnologiei recunoașterii faciale este în continuare puternic contestată, în special în ceea ce privește marja de eroare a potrivirii. Nu de puține ori au fost identificați greșit oamenii și multe destine s-au schimbat din cauza erorilor date de recunoașterea facială. Tocmai de aceea zeci de orașe din SUA au mers atât de departe încât au interzis forțelor polițienești să folosească tehnologia recunoașterii faciale.
Dar alta este temerea. Potrivit Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD), viitoarea bază de date facială nu se va limita la suspecții de infracțiuni grave, ci ar putea include, de asemenea, și cetățeni asociați cu orice altă infracțiune, indiferent de natura ei. Chiar și minori, zice AEPD! De aceea, măsurile de protecție prevăzute în această lege vor trebui să ia în considerare mai întâi asigurarea dreptului la viață privată al oamenilor.
„Ceea ce face Bruxellesul este să creeze cea mai extinsă infrastructură de supraveghere biometrică pe care cred că am văzut-o vreodată în lume”, spune Ella Jakubowska, consilier politic la ONG-ul pentru drepturi civile (EDRi). Și lucrurile stau întocmai cum susține Ella Jakubowska. Cifrele oficiale indică numărul imens de fotografii cu chipurile oamenilor pe care le dețin țările membre UE. De exemplu, Ungaria are 30 de milioane de fotografii, Italia – 17 milioane, Franța – 6 milioane, iar Germania – 5,5 milioane. Aceste imagini includ suspecți, condamnați pentru infracțiuni, solicitanți de azil, chiar și „cadavre neidentificate”.
