Când se confruntă cu insecuritatea alimentară, studiile arată că oamenii gravitează spre mese ieftine, dense din punct de vedere energetic, dar care toate dăunează sănătății. „Junk food” este mai ieftin, spune mulți adulți și chiar părinții care își hrănesc copiii cu asemenea mâncare. „Ține de foame mai mult timp”, spun toți. Așa o fi, dar la fel este de adevărat că o astfel de dietă reprezintă „nucleara” pentru sănătate.
De când cu războiul din Ucraina, în întreaga lume costul vieții a crescut brusc. Prețurile la energie au urcat vertiginos, iar alimentele au devenit din ce în ce mai scumpe. Scumpirile sunt notabile chiar și în cazul celor mai banale produse alimentare din supermarketuri.
Din Regatul Unit și până în Africa, din SUA în Filipine, costul vieții e teribil de ridicat, peste puterea de cumpărare a clasei de jos. Iar pe măsură ce criza costului vieții se extinde tot mai mult, familiile vor resimți presiuni din ce în ce mai mari pe bugetele lor.
Mese rare, risc de obezitate
Pentru mulți, poate că pare absurd să spui că a fi sărac sau a nu avea o cantitate abundentă de alimente reprezintă un risc de obezitate. Dar lucrurile stau întocmai, avertizează nutriționiștii – mesele rare, de calitate scăzută, pot amplifica greutatea unei persoane! Și obezitatea la o vârstă fragedă face pentru un început stâncos la viață.
Obezitatea este asociată cu boli de inimă, boli hepatice și rezultate slabe ale sănătății mintale, pentru a numi doar câteva implicații.
Și are legătură cu insecuritatea alimentară. De fapt, în cele din urmă, nu este altceva decât o reflectare a inegalității sociale. Persoanele din zonele defavorizate sunt de două ori mai susceptibile de a deveni obeze decât oamenii înstăriți.
Profesorul de științe comportamentale Daniel Nettle, de la Universitatea Newcastle (Anglia) a studiat consecințele insecurității alimentare atât la oameni, cât și la păsări și sugerează că există similaritudini.
Efectele îngrășării sunt cauzate de faptul că oamenii „gravitează” spre alimente ieftine, dense din punct de vedere energetic, și fac asta mai ales în perioade de criză. Speriați de foametea despre care se tot vorbește la televizor, oamenii consumă cantități excesive de calorii atunci când pot, convinși că este bine să „stocheze” grăsimi în vederea supraviețuirii peste perioadele dificile ce urmează. Specialiștii numesc asta ipoteza asigurării. De asemenea, zice prof. Nettle, își schimbă inclusiv comportamentul și procesele fiziologice pentru a reduce numărul de calorii arse.
Totul se întâmplă la un nivel subconștient, „când încetinești viteza și devii mai puțin activ fizic”.
Cele mai ieftine mese au la bază alimente procesate de fabrici. Specialiștii în nutriție atrag atenția că, din cauza inegalității între oameni, tot mai mulți aleg astfel de mâncăruri nocive în locul alternativelor gătite în casă, care sunt mai sănătoase.
Și, din păcate, criza nu se va termina în curând, căci abia ce a început să se vorbească despre agravarea situației – lanțuri de aprovizionare întrerupte de pandemia Covid-19, recolte proaste, interdicții la export de cereale și războiul din Ucraina, toate sunt de vină.
