În vremuri de criză și incertitudine, căutăm adesea informații care să ne ajute să înțelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru, chiar și atunci când acestea ne fac anxioși, ne îngrijorează și întristează. Iată câteva sfaturi pentru a contracara această dependență!
Dacă până pe 24 februarie, ziua în care a izbucnit războiul în Ucraina, ne-am petrecut timpul pe ecranele televizorului, computerelor și telefoanelor mobile, pentru a afla ultimele știri legate de pandemie, acum conflictul militar și criza refugiaților domină, iată, agenda ziarelor și principalele canale de știri. De reținut faptul că atunci când petrecem prea mult timp în fața ecranelor citind doar știri negative, s-ar putea să rămânem „blocați” gândindu-ne că nu se mai întâmplă nimic pozitiv în lume. Așa cum explică teoria cognitivă a anxietății, în vremuri de criză și incertitudine, căutăm informații care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce se întâmplă, chiar și atunci când ele ne fac anxioși. Experții în sănătate mintală numesc această tendință „doomscrolling” și avertizează că nu trebuie ignorată, deoarece alimentează anxietatea și depresia, după cum subliniază Paul Salkovskis, profesor de psihologie clinică la Universitatea Oxford.
Ce este doomscrolling-ul?
Doomscrolling-ul este tendința de a căuta în mod obsesiv știri negative pe internet sau pe rețelele de socializare cu consecințe asupra sănătății mintale. Cuvântul derivă din uniunea „scroll” (a derula în engleză) – adică mișcarea pe care o facem atunci când navigăm pe web sau folosim rețelele sociale pentru a derula rapid știrile – și „doom” (soartă în engleză) care se referă, în schimb, la șirul de știri negative pe care le citim. Acest trend ne-a însoțit în timpul primei carantine naționale și ne însoțește și acum în această nouă situație de neliniște socială. Căutarea știrilor negative are repercusiuni importante asupra sănătății noastre mintale, întrucât generează emoții intense, de anxietate, incertitudine, îngrijorare, teamă, angoasă, care duc, la rândul lor, la tulburări precum dificultăți de somn, scăderea apetitului și lipsă de interes pentru activitățile care de obicei îți fac plăcere, reducând astfel calitatea vieții.
Empatia excesivă poate fi dăunătoare
Empatia este capacitatea de a-i înțelege pe ceilalți și de a simți compasiune pentru ei. Probabil că ADN-ul nostru este cel care ne deosebește cel mai mult de alte animale. Este o trăsătură care ne ajută să trăim mai bine cu ceilalți și care promovează bunăstarea comunității. Cu toate acestea, empatia excesivă, alimentată de evenimente tragice, cum ar fi războiul sau pandemia, poate duce la apariția gândurilor negative, care ne afectează sănătatea mintală și bunăstarea. Gândurile negative pot avea, în timp, efecte majore asupra minții noastre, cum ar fi depresia, anxietatea, atenția redusă sau problemele de memorie sau de raționament. Dacă atenția noastră este concentrată exclusiv pe știrile negative, creierul nostru nu are nicio modalitate de a se concentra pe altceva în mod eficient. Cu cât stocăm mai multe informații și amintiri triste, cu atât starea noastră de spirit se înrăutățește și devine mai greu să gândim flexibil, adică să trecem ușor de la o stare la alta. Așa riscăm să rămânem „blocați” în gânduri precum „asta nu se va termina niciodată” sau „nu există niciodată vești bune”, însoțite de sentimente intense de neputință și suferință.
Ce faci ca să previi efectele doomscrolling-ului?
Pentru a evita căderea în vârtejul obsesiv al doomscrolling-ului este necesar să preiei controlul asupra situației, găsind momente pentru a te distra și de a ieși din fluxul constant de știri negative, încercând să planifici lucruri care-ți plac, care te relaxează, cum ar fi citirea unei cărți bune, vizionarea unui film amuzant, vizitarea prietenilor și a familiei sau chiar creând spații pentru meditație. Și învățarea a ceva nou, cum ar fi o altă limbă sau un instrument muzical, poate fi de asemenea utilă pentru îmbunătățirea stării de spirit. O altă modalitate de a prelua controlul asupra situației este să acționezi, poate prin voluntariat, ajutând refugiați ucraineni, sau prin sprijinirea unei organizații caritabile care este implicată în ajutarea civililor din Ucraina. Astfel activezi sistemul de recompense din creier, care răspunde la stimulii de recompensă sau de întărire prin eliberarea unui neurotransmițător specific: dopamina. Într-o lume în care viața curge la fel de repede ca și știrile, în care milioane de stimuli și informații diferiți ne solicită în mod constant, este important să înțelegi cum să alegi ce este mai util pentru tine fără a fi copleșit. Pentru a face acest lucru trebuie să te concentrezi bine asupra obiectivelor tale și să implementezi strategia potrivită pentru a le atinge, rămânând pozitiv și rezistent, pentru binele tău și al celorlalți.
