Multe produse alimentare din magazinele din Italia devin într-adevăr mai mici. Consumatorii sunt conștienți de faptul că inflația a făcut ca prețurile unora dintre produsele noastre alimentare preferate să crească în urma războiului din Ucraina și a pandemie de COVID-19.
Dar ceea ce s-ar putea să nu realizezi este că, în timp ce prețurile produselor alimentare cresc, în unele cazuri, dimensiunile lor se micșorează, potrivit Today. Fenomenul este cunoscut sub numele de „shrinkflation” și, deși majoritatea cumpărătorilor nu își examinează cutiile de cereale sau de înghețată, adevărul este că aceștia ar putea plăti aceeași sumă – sau, în unele cazuri, chiar mai mult – pentru o cantitate mai mică de produs.
Consumatorii neinformați, victimele Shrinkflation
Cunoscută și sub denumirea de micșorare, shrinkflation vă poate afecta puternic portofelul, dacă nu sunteți un consumator informat. Agenţia antitrust din Italia avertizează că fenomenul de „shrinkflation” a început deja.
Punga cu chipsuri arată la fel, dar conține mai mult aer și mai puțin produs decât în urmă cu câteva luni. Batonul de ciocolată care înainte cântărea 100 de grame, acum cântărește 90. Ca să nu mai vorbim de unele băuturi vândute în sticle de 1,35 litri și nu mai mult de un litru și jumătate. Este o problema cu pachetele cu mai putin produs, dar la acelasi pret, la supermarket.
A „observat” acest lucru și autoritatea de concurență și piață (Agcm, cunoscută informal ca Antitrust), care după plângerile asociațiilor de consumatori a anunțat că a început monitorizarea fenomenului pentru a verifica eventualele practici neloiale.
Mișcarea de marketing poate induce în eroare consumatorul distras care umple coșul de cumpărături fără să acorde prea multă atenție etichetei. Acesta este motivul pentru care shrinkflation este adesea definită ca un fel de „inflație ascunsă”: ea duce la o scădere a puterii de cumpărare a consumatorului, care însă nu este imediat evidentă, așa cum ar fi o creștere a prețului absolut. Această „tehnică” este adesea eficientă deoarece consumatorul tinde să fie mai înclinat să acorde atenție sumei de bani cheltuite decât la cantitatea exactă de produs achiziționat.
O practică neloială?
Fenomenul shrinkflation este „made in USA”, dar în ultimii ani a ajuns și în Italia: nevoia de a face cash și tehnologiile de ambalare din ce în ce mai sofisticate au dus la o „contracție” substanțială a produselor pe care le cumpărăm, denunță asociațiile consumatorilor. După cum explică UNC, primii care au tras un semnal de alarmă au fost tehnicienii și economiștii Institutului Britanic de Statistică (Ons, Office for National Statistics). Conform constatărilor lor, aproximativ 2.500 de pachete de produse au fost reduse în greutate și cantitate în ultimii șase ani. Acestea sunt în principal produse alimentare și de igienă.
Din cauza creșterii inflației, shrinkflation poate fi foarte tentantă pentru companii. Mecanismul din spatele acesteia este acum binecunoscut: creșterea prețului carburanților și materiilor prime afectează întregul lanț de aprovizionare, determinând creșterea prețurilor chiar și pe rafturile supermarketurilor. În acest context, scăderea cantității de produs mai degrabă decât creșterea costului poate înșela cumva consumatorii.
