Organizațiile românilor din Italia nu mai au voie să-și ajute conaționalii, din cauza unei interdicții aberante a Guvernului de la București. În același timp, personalul consulatelor a fost subdimensionat, în condițiile în care comunitatea de români din Italia este cea mai mare din Europa. Reprezentanții organizațiilor românești din Italia spun că numai niște minți bolnave puteau bloca sprijinul pe care acestea îl ofereau diasporei.
Până acum trei ani, organizațiile de români din Italia se implicau activ în sprijinirea diasporei pentru obținerea de documente, pentru programări la consulate și pentru rezolvarea problemelor specifice pe care le întâmpinau în această țară. De trei ani însă, Guvernul de la București a interzis orice implicare a acestora în sprijinirea românilor din Italia.
”Probabil că minți bolnave de la București s-au gândit că, dacă organizațiile nu mai pot oferi acest sprijin comunităților, acestea își pierd din credibilitate în relația cu membrii și, totodată, vor fi mai puține solicitări la consulate. Interpersonal, relația organizațiilor cu cei de la consulate și de la ambasadă este una bună, pentru că se discută asupra unor problematici. Însă oficial nu au voie să încurajeze asociațiile și organizațiile să-i sprijine pe românii din Italia. Este interzis, pur și simplu. Acestea nu au voie să facă programări, când toate celelalte comunități de străini din Italia au aceste instrumente la îndemână pentru a rezolva problemele membrilor”, ne spune Alexandru Barbu, reprezentant al unei organizații pentru românii din Italia. Acesta susține că, pe lângă faptul că este o schimbare continuă a personalului din consulate și din ambasadă, oamenii din aceste instituții sunt total depășiți de problemele românilor din Italia. Totodată, lipsa personalului din consulate face ca obținerea programărilor să se facă într-o perioadă mai lungă, de o lună-două, după aplicarea online. Se întâmplă și ca oamenii să vină la ghișeu fără toate documentele necesare și trebuie să reia programările și mai apare și o altă problemă, pentru că nu toți românii din Italia sunt capabili să-și facă programări online și să verifice informațiile de pe site.
Ajutor fraudulos
Problema sinecurilor politice se reflectă în toate aceste lipsuri constatate în teren, ale serviciilor consulare corecte și ale unor timpi mai reduși pentru rezolvarea unor probleme. Oficial, în Italia sunt 1,3 milioane de români, dar, neoficial, sunt 1,6 milioane, fiind și cea mai mare comunitate de români din întreaga Europă. ”Pe de o parte, după demersurile pe care le-am făcut și noi, s-a reușit deschiderea mai multor consulate, și avem deja 10. Dar, cu toate acestea, un total de doar 150 de angajați în toate consulatele și în ambasadă nu înseamnă nimic pentru multitudinea de probleme care trebuie rezolvate pentru comunitatea de români din Italia. Iar pe acest fond, au mai împiedicat și sprijinul pe care îl dădeau asociațiile și care conta foarte mult. Acum, ca să putem să-i ajutăm pe românii din Italia, o facem într-un mod fraudulos, în sensul că schimbăm adresele de mail și facem programări cu alte adrese. Am ajuns să ne ascundem și să inventăm tot felul de adrese de mail ca să-i putem ajuta pe conaționalii noștri”, ne-a precizat Alexandru Barbu.
Munca la negru, o mare problemă
O situație îngrijorătoare este a românilor care muncesc la negru, chiar dacă numărul acestora a scăzut de la 450.000 înainte de pandemie, la 300.000. Cei mai mulți dintre aceștia sunt constrânși să muncească fără contracte, însă mai sunt și unele situații în care, pentru 200-300 de euro în plus, românii aleg să lucreze la negru. Cei mai mulți dintre aceștia lucrează în construcții, în agricultură și chiar și în HORECA. Iar statul italian este destul de permisiv cu acest lucru, știind că anumite sectoare de activitate, fără munca la negru, ar intra și mai rău în criză. Italia rămâne în continuare o destinație preferată de muncitorii români pentru că avem multe afinități comune cu italienii. Cei care sunt cu forme legale câștigă în construcții undeva la 1.500 de euro, șoferii, în jur de 1.800-2.000 de euro, iar în agricultură salariile sunt dintre cele mai mici, până într-o mie de euro.
