În urmă cu câteva luni, când scriam despre un blackout total în Europa, scenariu lansat de Ministerul Apărării din Austria, nimeni nu se gândea că este posibil să stăm în beznă din cauza prețului la energie. Azi, când vedem care sunt efectele războiului din Ucraina, realizăm că traiul pe „Bătrânul continent” are un alt cost. Unul mult mai ridicat decât în 2021 și cu siguranță nici pe aproape de ce urmează! Deja tot mai multe instituții anunță că mama tuturor crizelor bate la ușa noastră și trebuie să ne pregătim.
De exemplu, Banca Angliei avertizează asupra șocului noilor prețuri la energie. Mesajul are la bază un anunț făcut de Autoritatea de reglementare din Regatul Unit, care dă de înțeles că această nouă criză energetică pe care o întrezărim va fi mai mare decât cea din anii ’70.
Consumatorii casnici, primii loviți
Așadar, bancherii englezi atrag atenția că șocul provocat de creșterea facturilor la energie electrică va fi peste ce au simțit europenii și americanii în urmă cu cinci decenii. Criza energetică din anii ’70 a avut loc atunci când Occidentul s-a confruntat cu o penurie substanțială de țiței, iar prețurile au luat-o razna. Două evenimente majore au declanșat criza: embargoul impus de OPEC în urma celui de-al patrulea război arabo-israelian (1973) și Revoluția Iraniană (1979), care a declanșat o serie de întreruperi în exportul de petrol din Orientul Mijlociu. Turbulențele de atunci au cauzat inflație, recesiune și creșterea șomajului în America și Europa de Vest.
Și, ca de obicei, pătura cel mai grav afectată va fi cea a consumatorilor casnici. Pe măsură ce creșterea economică încetinește, oamenii de rând vor fi supuși unei presiuni teribile urmare a scumpirilor ce sunt așteptate. Deja se observă, la nivel european (potrivit ultimei statistici pe acest subiect), că 51% dintre cetățenii UE cheltuiesc mai puțin pe produse neesențiale, 34% fac economie la consumul de gaze și electricitate, iar 31% cheltuiesc mai puțin pe alimente și alte produse esențiale.
Va fi „un șoc istoric”
„Ne așteptăm la un șoc istoric pentru veniturile reale ale oamenilor, va fi ceva de proporții nemaiîntâlnite”, a declarat guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, la un eveniment organizat la Bruxelles de think tank-ul Bruegel. Vorbele sale au fost răspunsul la o întrebare referitoare la proporțiile viitoarei crize energetice europene.
Imediat ce forțele armate ruse au invadat Ucraina, prețurile la țiței și gaz au crescut treptat. Astfel, barilul de petrol a trecut de 120 de dolari la tranzacționare (pe piața futures), iar gazele naturale se vând, în prezent, cu 2000 de dolari mia de metri cubi. Colac peste pupăză, Federația Rusă a mai și impus plata în ruble pentru gazele livrate Europei, astfel că prețurile vor urca și mai mult în viitorul apropiat.
Tocmai pentru a preîntâmpina criza, fiecare națiune puternică de pe continent caută soluții. Statele obișnuite să execute ordinele, precum România, încă nu și-au creionat un plan prin care să reziste. În schimb, Germania a anunțat că va investi mai mult în surse alternative, chiar dacă nemții sunt conștienți că eolienele nu sunt nici pe departe salvarea, așa cum le prezintă ONG-urile de mediu. Chiar dacă își ia din Rusia nici 5% din totalul gazelor, Marea Britanie deja anunță că știe ce are de făcut pentru a depăși criza – Londra analizează oportunitatea construirii a încă şapte centrale nucleare! Despre poluare și Acordul de mediu de la Paris nu mai vorbește nimeni acum, războiul a rescris toate strategiile.
