În anii trecuți, scăderea ratelor la dobânzile bancare era un fapt de viață în zona euro, la fel ca și inflația cât mai mică. Azi, însă, prețurile bunurilor de larg consum cresc cu o rată anuală de peste 8%, cu mult peste ținta de 2% a BCE. Guvernatorii băncilor centrale din UE încep să-și semnaleze intenția de a majora ratele, ceea ce riscă să arunce în aer lucrurile.
Europenii abia acum văd efectele crizelor abătute peste Bătrânul continent. Războiul din Ucraina a adus sancțiuni în cascadă impuse Rusiei, dar care lovesc mai degrabă peste UE. În plus, criza energetică nu face decât să grăbească falimentul economiilor din spațiul comunitar.
Șocul scumpirilor la energie
Cauza principală o reprezintă, dincolo de conflicte militar, șocul sever al scumpirilor la energie. Prețurile petrolului și al gazelor naturale crescuseră deja înainte de invazia Rusiei în Ucraina, războiul a făcut doar ca ele să explodeze.
Iar aceste creșteri de prețuri la materiile prime au jucat un rol mult mai important urcarea inflației în Europa decât în America. Potrivit Goldman Sachs, prețul energiei din zona euro (care în luna mai a crescut cu 39%) contribuie cu aproximativ patru puncte procentuale la inflația globală, comparativ cu două puncte în America.
Efectele încep deja să se reverse asupra altor prețuri ale bunurilor de consum. Cine câștigă? Companiile. Cine pierde? Oamenii simpli, a căror putere de cumpărare scade.
Economia zonei euro, în pericol
Aceasta este consecința șocului energetic – scăderea veniturilor gospodăriilor în termeni reali. Creșterea salariilor a fost una modestă în toată UE și a ținut greu pasul cu inflația.
Deocamdată, apele sunt doar tulburi, iar până la sosirea furtunii mai este ceva timp. Acum, multe firme încă culeg recompensele reluării activității după sfârșitul restricțiilor impuse de pandemia Covid-19. Țările din sudul Europei beneficiază cel mai mult, având în vedere dependența lor de turism. De asemenea, piața muncii încă abundă de oferte, iar așteptările de angajare ale companiilor au rămas solide.
Cazul României se încadrează, cumva, aici – o „pungă” de economii acumulate în timpul blocajelor din pandemie le oferă oamenilor, în prezent, o anumită siguranță împotriva șocului energetic. Rămâne de văzut ce se va întâmpla când banii strânși la „ciorap” se vor risipi, cel mai probabil după vacanța de vară.
În concluzie, boom-ul facturilor la energie reprezintă o piedică în calea creșterii economice și, în cel mai rău scenariu, un brânci spre faliment. Deocamdată vedem că fiecare creștere a inflației, pe fondul prețurilor la alimente și energie, slăbește din ce în ce mai tare economia UE.
