AcasăCULTURAArtă și furt. Partea întunecată a comerțului cu antichități

Artă și furt. Partea întunecată a comerțului cu antichități

Pentru majoritatea oamenilor, muzeele sunt locurile unde se pot admira opere de artă sau artefacte antice. Dar cei care își permit preferă să le aibă mult mai aproape, plătind milioane pentru a-și expune piese exclusiviste în camera de zi sau în birou.

Colecțiile de artă și antichități valorează 50 de miliarde de euro la nivel global. Dar fie că este o pictură rară sau o sculptură unică, există, din păcate, și o latură urâtă a pieței de artă – și acesta este comerțul ilegal.

Se estimează că acest comerț  reprezintă aproximativ 5 la sută din întreaga industrie –  deși poate părea o cifră mică, pătează din ce în ce mai mult lumea artei.

În timpul pandemiei, întreaga lume a fost blocată, dar comerțul pe piața neagră a antichităților a fost mai activ ca niciodată, generând 10 miliarde de dolari (9 miliarde de euro) în doar doi ani.

Organizații precum UNESCO și Interpol avertizează că  banii nu ajung la oamenii ale căror mijloace de existență depind de găsirea comorilor culturale, iar sume îngrijorătoare sunt deturnate pentru a finanța activități criminale.

Vânzarea de antichități furate are loc la scară globală, așa că se impune o rețea internațională de forțe de ordine. Aici intervine Interpol. Organizația are un întreg departament dedicat combaterii infracțiunilor împotriva proprietății culturale.

Lumea se confruntă cu jefuiri fără precedent a moștenirii culturale din țările devastate de război, notează Euronews. Până când aceste artefacte ajung la colecționari sau la muzee, este greu de spus dacă au fost luate ilegal. Interpol a lansat o aplicație pe smartphone, numită ID-Art, care poate la ajuta la identificarea antichităților capturate ilegal.

Aplicația  este un instrument perfect pentru polițiști, funcționari vamali, dealeri de artă sau artiști. În Spania și România, de exemplu, unele unități specializate au recuperat deja obiecte de artă datorită ID-Art, spune Corrado Catesi, șeful Unității de Opere de Artă al Interpol.

Deborah Lehr ( Antiquities Coalition) susține că furtul de bunuri culturale justifică o pedeapsă mai aspră decât în ​​prezent.

“Trebuie să privim acest furt precum o crimă. Și, prin urmare, trebuie să existe pedepse aspre. Banii proveniți din comerțul ilegal cu arta sprijină crima organizată”.

În ciuda pandemiei, industria globală de artă și antichități a reușit să prospere, cu mai multe vânzări și licitații ca niciodată. Și în timp ce comerțul ilegal reprezintă doar un mic segment al pieței, acesta are potențialul de a păta reputația unor părți interesate, inclusiv colecționarilor de artă și a multor muzee de top din lume.

255 views

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata să citești

Ultimele știri

O bătrână din Italia i-a lăsat casa moștenire badantei românce. Nepoţii au deschis proces

O bătrână de 92 de ani i-a lăsat casa moşenire unei badante românce. Decizia a fost contestată de cei șase nepoți ai femeii, care au...

Naty, sora lui Mircea Badea, dezamăgită de viaţa în Italia: “Nu mai e de trăit aici”

Naty Badea, sora lui Mircea Badea, s-a mutat în Italia împreună cu fiica ei, în anul 2021, însă acum spune că s-a săturat de...